INVATATI !  INVATATI !  INVATATI !

Lenin ar fi mandru de mine ca il citez. Dar pe cine altcineva sa citez? Si chiar cred ca  indemnul lui rostit de trei ori e metoda infailibila de iesire din orice criza. Nicicand nu se potriveste mai bine indemnul ca acum in Romania, cand inflatia de diplome ascunde o lipsa enorma de cunostinte, de cultura, de invatatura de orice fel. Nu functioneaza niciun domeniu pentru ca nu sunt oameni dispusi sa invete sa faca sa mearga lucrurile in beneficiul tuturor. Iar cei care – putini la numar – sunt dispusi sa invete sint priviti condescendent si marginalizati deinadata ce arata ca stiu ceva si pot contribui la bunul mers al vreunui domeniu. Si totusi, cu toate piedicile, cu toti impostorii cu studii precare aflati in posturi de conducere, cu toata atmosfera anti-cultura si anti-invatatura  degajata de politic, ramane acest indemn cu semnificatii ultimative: INVATATI ! INVATATI ! INVATATI! daca nu vreti sa  va fie rusine la un moment dat in ce tara va treziti dimineata!


Tot despre intreprinzatori vreau sa scriu. Ne straduim, eu impreuna cu colegii dintr-o asociatie, sa dam un titlu unui proiect strategic care ar urma sa se ocupe de antreprenori, de promovarea atreprenoriatului. Cuvintele ‘intreprinzator’ si ‘antreprenor’se folosesc cu generozitate si frateste in documente dupa cum i-a venit traducatorului mai bine.

Inainte de revolutie daca erai (prea)intreprinzator ajungeai la ‘ilicit’ (un fel de DNA de acum dar muuult mai eficient). Cat despre celalalt termen, singurul antreprenor era cel de pompe funebre!
Lasand gluma la o parte, trebuie sa marturisesc ca n-am crezut ca va fi atat de greu sa incropim o agenda de obiective care sa nu sune numai frumos ci si sa reflecte o oportunitate reala si realizabila.
Sa presupunem ca dintr-un oras mic, fost industrial, actualmente mort din punct de vedere economic, sustinut mai mult social de catre stat decat din veniturile realizate in mediu privat, ne alegem un grup tinta (someri, persoane defavorizate, tineri absolventi de liceu sau de facultate, persoane casnice apte de munca, etc.) si il antrenam in acumularea de cunostinte care ii vor permite sa inceapa o afacere proprie. Ii furnizam, dupa toate regulile si teoriile ce trebuie sa faca sa fie intreprinzator. Si pe urma?
Cele mai importante cunostinte si informatii nu i le vom putea furniza prin cursurile noastre: cum sa dai spaga, cum sa suni o cunostinta sa poti depune situatiile la fisc mai tarziu sau sa iti recuperezi peste rand TVA ul, cum sa faci rost de avize si atestate mai repede, cum sa scapi de amenzi, cum sa te inscrii intr-un partid aflat la putere si sa inchei mici contracte cu profit mare, cum sa fentezi criza etc.
Asta cu fentatul crizei nu prea tine, nu e nimeni inca ‘doctor’ in domeniu, nici macar la nivel mondial!
Speram numai ca aceasta criza sa nu tina atat de mult incat cuvantul ‘antreprenor’ sa-si recapete intelesul vechi!


Acest „mare domn”

„Pe pasii domnului astuia foarte mare care se cheama intreprinzator, pe pasii astuia se naste toata civilizatia moderna”. Spusele memorabile ale lui Petre Tutea trezesc un ras amar cititorului roman si in special intreprinzatorului  roman care s-ar intreba ca intr-o comedie americana: WHO,ME?

Adica, despre mine se vorbeste? eu sunt cel cu civilizatia? Unde scrie? In ce carte? Unde se vinde ca vreau sa cumpar mai multe exemplare , tot atatea cati ministri sunt in Guvern plus  parlamentari, politicieni, functionari si sa li le trimit prin curier expres. Faptul ca ne dau toti sistematic in cap cu impozite, accize, amenintari, legi proaste si cu prevederi contradictorii, amagiri cu credite imposibile si garantii fantasmagorice  arata clar ca n-au citit respectiva carte. Taxele postale pentru expedierea cartii atator persoane le suport eu, MARELE DOMN si le consider nu o pierdere ci o investitie in trezirea la realitate a destinatarilor.


Povestea Croitorasului cel viteaz cu isprava lui ‘ 7 dintr-o lovitura’ e prima care imi vine in minte citind Ordonanta 37 cu destituirea tuturor directorilor de servicii deconcentrate dintr-o singura lovitura! N-am citit si n-am ascultat  niciun comentariu la adresa ordonantei cu pricina, fiindu-mi lehamite deja de sutele de comentarii ale celorlalte ordonante privitoare la administratia publica. Neluand in seama istoriile si dramele personale, firesti in asemenea destituiri, se impun anumite aspecte generale, care conduc in opinia mea la concluzia ca aceasta masura e in proportie mai mare benefica decat neinspirata:

  1. Chiar si in ultimii ani ai perioadei de dinainte de ’89 nu se mai prea acceptau in functii de conducere simpli politruci cu studii de tractoristi, era totusi nevoie de specialisti. In buna traditie a poporului roman, care ia mereu totul de la capat si nu invata nici din experienta proprie, nici din cea a altora s-a inceput iar popularea functiior de conducere cu repetentii din epoca. Care repetenti sunt si azi in aceleasi functii de douazeci de ani.
  2. E interesant de vazut cati dintre ei vor avea capacitatea de a mai invata ceva pentru a deveni manageri! Majoritatea s-au bazat numai pe apartenenta politica , care la drept vorbind n-a fost aceeasi timp de douazeci de ani ci s-a schimbat la 4 la 3 sau chiar la cate o jumatate de an , in functie de binecunoscuta ‘stabilitate’ in administratia romaneasca
  3. Pe de alta parte este evident ca nu vor reusi nici acum cei mai capabili sau competenti sau profesionisti, dar proportia de simpli politruci fara alte abilitati se va reduce simtitor in primul rand ca nu mai suntem chiar de capul nostru, suntem membri in UE si avem niste reguli de respectat.
  4. Incremenirea in aceeasi structura nu face bine nici macar persoanei care e director de 20,15,10 ani! Stiind ca majoritatea directorilor sunt de sex masculin, ne punem intrebarea ce fel barbati sunt aceia care stau de atatia ani cu capul plecat, fara initiative personale, fara opinii proprii, constransi sa faca mereu sluj la mai marii zilei?
  5. Mai marii zilei sigur ca isi doresc in functii persoane de incredere dar nu mai pot numi directori numai  pe acest criteriu, acestia trebuie sa si stie ceva , ba chiar sa conduca eficient ‘fieful’ daruit si, macar de ochii lumii, cu obiectivitate. Altfel, scadenta alegerilor cade ca o ghilotina si scurteaza dramatic din procente.
  6. Scriu toate astea gandindu-ma ca macar o parte din aceste aspecte de bun simt sunt luate in considerare de Croitorasul cel viteaz! SAU NU?

Cei ‘7 dintr-o lovitura’ din poveste nu erau dusmanii croitorasului ci simple muste! Cu atat mai simplu!


 

Avem buget, avem ministru, avem valoare!

Si nu o spun peiorativ, desi fraza suna cam manelist. Am fi putut sa decretam pana acum in  nenumarate ocazii moartea reformei, sau macar faptul ca ‘numa un pic s-o hodinit’ cum spune un cantec popular, si anume:
-Ministerul Administratiei si Internelor a scos cuvantul REFORMA din denumire
-MAI ca era sa nu avem ministru, asa se succedau demisiile!
-spectrul diminuarii posturilor si sporurilor din administratie plana asupra tuturor
-cand se spunea ceva despre respectivul minister era vorba mai mult despre Interne decat despre Administratie, lucru destul de frustrant pentru functionarimea de la ghisee sau birouri din diversele institutii ale statului.
-inaltii functionari publici nu mai sunt asa siguri de posturile lor ‘apolitice’ de conducere
-etc.
Si totusi, reforma functiei publice asa cum se prezinta in cadrul Proiectului Tinerilor profesionisti(YPS) este o dovada – cam firava, e drept – ca reforma in administratie se intampla. Principala realizare a proiectului YPS este crearea unui corp de manageri publici, neutri din punct de vedere politic, capabili sa sprijine modernizarea administratiei publice printr-o noua viziune stimulata si dezvoltata pe parcursul formarii lor atat in Romania cat si in statele Uniunii Europene.

Faptul ca nu sunt in conducerea de top a institutiilor ii fereste de riscul de a fi obligati sa iasa din neutralitatea politica iar criteriile de selectie si examenele pe care trebuie sa le dea, limbile straine pe care trebuie sa le stie bine ii plaseaza pe un loc privilegiat fara sa fie nevoiti sa faca recurs la nepotism sau sprijin din sfera politicului.

Tineri din diverse sfere de activitate au acces la acest proiect pe baza cunostintelor si abilitatilor proprii si vor fi formati atat in tara cat si in Europa, iar prin proiect s-a prevazut repartizarea lor obligatorie in diverse institutii.” Ei sunt pregatiti sa devina specialisti in management,orientati spre rezultate ceea ce implica o larga intelegere a misiunii, sarcinilor si responsabilitatilor adminstratiei publice. Ei inteleg nevoia de imbunatatire prin invatarea realizata prin feedback si o monitorizare atenta a rezultatelor. Abilitatile lor de lucru in echipa orientat spre atingerea obiectivelor, de comunicare la nivel intern si extern si de coordonare, le permite sa aduca o contributie semnificativa in toate activitatile derulate de administratia publica. Cunostintele lor de limbi straine sunt un atu major in crearea si dezvoltarea unei largi retele europene si a parteneriatelor” se arata in brosura ‘Un pas inainte pentru reforma’editata prin YPS.

Cunosc destul de multe persoane care sunt manageri publici si activitatea lor, deci nu vorbesc numai ‘din carti’si sunt convinsa ca vor schimba ceva in administratia publica, cu conditia sa nu se lase intimidati de ,vechea garda’, in special functionari de conducere, inraiti in obedienta fata de politic si cu studii mai mult decat precare dar cu o indarjire in a-si apara mediocritatea si sinecurile demna de scopuri mai nobile. Le-as sugera sa nu isi mai piarda timp pretios cu conceperea si redactarea lucrarilor de masterat, licenta si alte asemenea pentru sefii lor ci sa faca ceea ce au invatat mai ales in componenta formarii lor desfasurata in statele Uniunii Europene: schimbarea si modernizarea administratiei.
Ma astept ca si prin contributia lor, sa ajungem sa nu mai avem impresia ca traim intr-o tara a manelistilor si interlopilor.